Surse
Blocul Național Sindical (BNS) își exprimă îngrijorarea față de un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, inițiat de 123 de parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR, grupul minorităților și parlamentari neafiliați, care ar permite fondurilor de pensii administrate privat să investească Activele din PILONUL II în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament. Potrivit BNS, inițiativa are sprijin inclusiv din partea premierului demis Ilie Bolojan și a echipei sale.
Sindicaliștii susțin că măsura apare într-un context de presiune bugetară, când România s-a împrumutat în jur de 16 miliarde de euro prin programul SAFE, iar o mare parte din fonduri ar putea ajunge la entități din afara țării, fără beneficii directe pentru economia națională. În comunicatul lor, sindicaliștii critică utilizarea economiilor din Pilonul II ca „surse de lichidități” pentru finanțarea industriei de apărare, sugerând riscuri de creștere a deficitului bugetar și vulnerabilități macroeconomice.
Ca argument în favoarea acestei poziții, BNS amintește de cadrul legislativ din 2002 privind mecanismul de compensare economică (offset) pentru mari achiziții de tehnică militară, care, în opinia lor, nu a fost aplicat în ultimele două decenii, limitând transferul de tehnologie, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea industriei naționale de apărare. În plus, sindicaliștii oferă exemplul Poloniei, pe care o susțin ca model unde investițiile locale au consolidat industria de apărare.
BNS demonstrează preocupare față de recente acorduri bilaterale, cum ar fi cel cu Rafael Advanced Defense Systems pentru sistemul SPYDER, considerând acest tip de achiziții drept indicator al orientării guvernului spre achiziții externe mari. De asemenea, ei critică avizul CSAT ca fiind inutil, solicitând retragerea proiectului și o analiză prudentă a oricăror inițiative privind Pilonul II.
În final, organizația afirmă că politicienii au dezavantajat statul român în negocierile de înzestrare militară, insinuând posibile motive precum „corupția, prostia sau obediența”, iar decizia viitoare rămâne în mâinile societății civile și ale opiniei publice.
