Incidentul s-a produs în 5 august 2015: o femeie din municipiul Satu Mare, care alerga să prindă autobuzul de pe linia 3, a urcat în vehicul și, înainte de a coborî, s-a ridicat de pe scaun. Ea susține că șoferul ar fi frânat brusc în apropierea trecerii de pietoni, ceea ce a aruncat-o pe podeaua autobuzului.
În urma căzăturii, pensionara a rămas cu proteză de șold și a suferit răni grave, schimbându-i radical viața. După aproape nouă ani de procese, apeluri și recursuri, Judecătoria Satu Mare a respins din nou acțiunea împotriva operatorului de transport și a societății de asigurări, menținând decizia inițială.
Conform hotărârii, reclamanta a fost obligată să plătească peste 4.500 de lei cheltuieli de judecată. Cazul subliniază dificultățile în stabilirea responsabilităților în transportul public local: cât de responsabil este un operator pentru siguranța pasagerilor și ce rol joacă asigurările în plata despăgubirilor pentru leziuni cu impact pe termen lung.
În context local, dosarul a atras atenția asupra necesității unor clarificări procedurale și a unei posibile revizuiri a practicilor în astfel de situații, având în vedere că victima trăiește cu consecințe durabile ale traumei. Pe lângă aspectele tehnice ale cauzei, cazul evidențiază și impactul pe care deciziile instanțelor au asupra drepturilor pacienților și pasagerilor în viața de zi cu zi, precum și costurile judiciare aferente bătăliilor legale îndelungate.
